Run, Forrest! Run!

Timpul pare să se comprime de la un an la altul și multe sunt zilele în care ajung să realizez că tot ce-am făcut în 24 de ore pare mai degrabă o înlănțuire de acțiuni fără cap și fără coadă. O mișcare continuă în care doar somnul pare să mai fragmenteze din agitație și nesfârșitul ”sunt pe fugă”.

Și ca orice sistem, care supus presiunii constante de a funcționa constant la aceeași parametri, mai devreme sau mai târziu ajungi să clachezi sau să te ”defectezi”. Te simți golit de orice formă de energie iar letargia și starea de legumă vegetativă în fața televizorului/laptopului devine o constantă recurentă în rutina de seară.

Iar dacă corpul nu are parte de mișcare și de activități care să îl încarce cu energie atunci nici mintea nu va avea parte de un tratament diferit. În cele din urmă nu facem decât să ne amăgim cu ideea că lipsa efortului de orice fel se va traduce la un punct prin re-energizare.

Așa că oricât de vechi ar fi dictonul cu mens sana in corpore sano, esența sa s-a păstrat mai vie ca oricând.

Nevoia de sport și de mișcare am început să o simt atunci când stresul de zi cu zi începuse să îmi afecteze starea de spirit de parcă trăiam într-o infinită transa nervoasă, mult mai acută decât orice acces spontan de irascibilitate avut vreodată. Apoi s-a dus somnul pe apa sâmbetei, a venit letargia, starea de lasă-mă să te las și pur și simplu disconfortul creat de mine mie.

În prima săptămână din an am mers pentru prima dată în toată viața mea la sală, după o absența de 3 ani de la orice fel de mișcare activă. Și deși începuturile au fost dureroase am continuat să merg până în clipa în care din sarcină săptămânală a ajuns plăcere săptămânală. Eu, cea care urăște sportul de orice fel și mai ales transpirația cu care vine la pachet.

Și cel mai mult îmi place mișcarea aerobă, a se citi fără tras de fiare. Și asta mi-a făcut și cel mai mult bine pe termen lung pentru că nu am mai avut palpitații sau alte incidente legate de inimă pentru că mi-am pus mereu în mișcare mușchiul cardiac, n-am mai răcit față de alți ani când eram săptămâna și pastilele. Sunt mult mai calmă și nu mă mai trezesc involuntar că îmi încleștez maxilarul. Și somnul parcă e altfel chit că nu dorm mai mult per total noaptea. Mă trezesc a doua zi mult mai odihnită și nici nu mă trezesc peste noapte de trei ori, foarte agitată de parcă până atunci aș fi făcut orice altceva în afară de somn.

Și ca mai toate lucrurile în viața treaba asta cu sportul ține de voință, nu de altceva. Toți avem programe încărcate și stăm cu orele în trafic dar dacă chiar vrei să-ți faci un bine pe termen lung și să te scutești de niște boli, să-ți întărești sistemul imunitar, articulațiile, să corectezi cât de cât o coloană curbată apucă-te de sport! Și mai ales ține-te de sport!

Dincolo de orice moft legat de silueta de gazelă, trebuie păstrat sistemul interior în cele mai bune condiții.

Și dacă îmi spuneți că sala e scumpă sau programul ei nu e unul ideal sau că n-am una pe lângă casă atunci lucrați cu ce aveți și anume parcurile și cartierul în care stați și ieși la un 15 minute de alergat lejer, atât de lejer încât să poți vorbi cu cineva fără să gâfâi în timp ce alergi. Iar de la o săptămână la alta mai adăugați un 5-10 minute la traseu.

Câinii comunitari? Nici ei nu sunt o scuză sau o piedică în calea unui stil de viață sănătos pentru că există  benzi de alergat, care-ți permit să bagi un sprint sau un power walk chiar la tine în casă în timp ce eventual îți dezgolești și tu de la geam caninii spre patrupezii capsatori de gambe și glezne de afară.

Contrat opiniilor cu ”trebuie să dau o avere dom’le pe un aparat de fitness decent” există și aparate decente ca preț care să-ți ofere același antrenament de care ai nevoie. În speță banda de alergare magnetică BGM din oferta de aparate real,-. Și în timp ce alergi pe bandă și-ți privești știrile de dimineață sau serialul preferat seara poți monitoriza distanța alergată, pulsul, viteza, numărul de calorii consumate ca să știi dacă a doua zi mai are rost să te simți vinovat/ă pentru prăjitura de la prânz.

Așa că militez pentru sport și mișcare de orice fel atâta timp cât îți provoacă puțin disconfort și la final îți poți stoarce tricoul de transpirație, lăsând la vedere niște mușchi frumos tonifiați în locul colăceilor și burticii, pentru că alergatul e singurul care te scapă de ”pufoșenia” din jurul burții.

So, run Forrest run!

Articol scris pentru SuperBlog 2012.

Advertisements

Tagged: , , ,

One thought on “Run, Forrest! Run!

  1. […] “Run, Forrest! Run!” – Calina Matei – 100 puncte […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s