Joaca din copilărie cu șorț de adult

Unul dintre jocurile preferate ale copilăriei era cel de-a gătitul. Luam pe furiș din bucătăria bunicii formele de madlene și în ele găteam mai apoi cele mai delicioase plăcinte cu noroi și pătrunjel pe care le-a gustat vreodată Martinică în toată viața lui de urs de pluș. Uneori curajul îmi dădea avânt să mă încumet să îmi bag nasul și prin recipientele de pe raftul de sus, de după ușă și să plec cu buzunarele șorțulețului albastru cu flori albe pline de orez, fasole sau zahăr pentru rețetele mele închipuite.

Azi așa, mâine așa, până când bunica s-a cam prins că i se goleau în mod suspect borcanele și m-a luat pe lângă ea în bucătărie din dorința de a-și minimiza pagubele și de a pune la treabă talentul meu pentru bucătărit.

Nu pot să mă declar o mare gurmandă dar n-aș refuza nimic din bucatele care stăteau aburinde pe masa de Crăciun sau de Paște și pe care de-a lungul anilor am început să încerc să le recreez în bucătăria proprie.

Uneori îmi ieșeau rețetele dar de cele mai multe ori dădeam greș pentru că nu îmi dădeam seama cât trebuie să las o plăcintă cu brânză sau o friptură la cuptor și fie mâncam aluat semi-făcut fie ardeam friptura de mama focului și de mama degetelor mele care frecau mai apoi cu orele la tava oropsită sau la pereții cuptorului pe care se întindeau de la un capăt la altul pete de grăsime și stropi de ulei întărit. O adevărată corvoadă pentru oricine s-a apucat de gătit pe încercatelea!

Degeaba visam cu ochii deschiși la cuptorul din lut din care bunica scotea tăvi peste tăvi de cozonaci rumeni și pufoși sau drobul de miel care împrăștia un miros de ou, carne și mirodenii de-ți lăsa gura apă. N-aveam cum să-l instalez în noua mea bucătărie în fel și chip! Dar asta nu mi-a tăiat avântul și speranța că or să-mi iasă și mie într-o zi cu soare faimoșii cozonaci așa că m-am pus pe căutat oferte moderne care să compenseze ce nu putea tradiționalul sau lipsa concretă de detalii din rețetele date din bunică în mamă în fiică.

Așa m-am pricopsit cu o minunăție de cuptor incorporabil, giuvaierul cuptoarelor incorporabile din câte i-a fost dat să vadă vreodată unei bucătării moderne. Sunt mai curajoasă atunci când vine vorba de design și de culoare așa că mi-am ales un Hotpoint Ariston FT 850.1 RB de un vișiniu superb, care complimentează perfect mobila de cireș pe care o am în bucătărie și care aduce mai aproape de mine stilul modern și forma după care tânjeam atunci când mă uitam la emisiunile Marthei Stewart și la bucătăria ei de invidiat.

Dar faptul că-i așa frumos nu e singurul beneficiu major! Abilitatea de a îmi seta timpul de coacere cu început și final și savura în același timp și un pahar de vin în timp ce prind ultimul episod din MasterChef fără a carboniza friptura de miel sau a scoate un cozonac cu miez lipicios e fantastica!

Câte ore n-am pierdut eu oare zgâindu-mă în geamul cuptorului și măsurând din ochi fiecare centimetru de aluat crescut sau friptură aurie? Și câte brioșe și checuri n-am stricat pentru că am deschis mult prea devreme cuptorul crezând că erau gata doar ca să mi se lase aluatul într-o adâncitură inestetică? Ca să nu mai zic de puiul umplut cu lămâie și caise și care era mult prea în sânge la mijloc deși prezenta ”un bronz” apetisant.

Dar de acum știu că nu mai am de ce să-mi fac grijă pentru că Ariston m-a salvat din ghearele ceasului înșelător sau din uitarea completă de a mai scoate tava din cuptor!

Articol scris pentru SuperBlog 2013.

Advertisements

Tagged: , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s